TRUE/FALSE

1. Managementul si conducerea sunt doua concepte care exprima acelasi continut ideatic;
ANS: F

2. Managementul, lideritatea si gestiunea sunt concepte distincte unul de altul;
ANS: T

3. Unul din obiectivele principale ale managementului este controlul si orientarea actiunilor organizatiilor sociale;
ANS: T

4. Managementul este o aspiratie la un rang social inalt;
ANS: F

5. Astazi managementul este o profesiune si o ocupatie complexa si plina de responsabilitate;
ANS: T

6. Managerii de varf sunt total responsabili in fata propriei lor constiinte;
ANS: F

7. Managerii de profesie sunt obligati sa actioneze eficient si performant in conditiile complexitatii si incertitudinii;
ANS: T

8. Calitatea si competitivitatea ofertei sunt responsabilitati ale managerilor oricarui tip de organizatie sociala;
ANS: T

9. Managementul este o stiinta a generalului, a ceea ce este comun, a repetabilului, legilor organizatiilor sociale;
ANS: F

10. Managementul este o stiinta a singularului, irepetabilului, a unicului in concretetea si diversitatea sa;
ANS: T

11. Managerii formali, cu pregatire manageriala comuna sunt indreptatiti, in cea mai mare masura, sa conduca unitati si instituii de invatamant si educatie?
ANS: F

12.Managementul general se regaseste si in domeniul educatiei si invatamantului, cu toate elementele, dimensiunile si functiile sale;
ANS: T

13. Elaborarea ghidurilor si materialelor ajutatoare procesului de instruire si educare reprezinta un element constitutiv al managementului sistemului de invatamant;
ANS: T

14. In seria de optiuni si decizii fundamentale din managementul de sistem educational se inscrie reperarea problemelor critice pe care la pune dezvoltarea potentialului uman;
ANS: T

15. Reglarea pe parcurs a sistemului si procesului de invatamant reclama elaborarea de studii de diagnoza si prognoze educationale;
ANS: T

16. La nivelul unitatilor de invatamant, asigurarea reglarii si autoreglarii activitatii unitatii in ansamblul sau revine membrilor corpului profesoral;
ANS: F

17. Planificarea si organizarea activitatii la nivelul unei unitati scolare este una din atributiile exprese ale profesorilor de specialitate si dirigintilor dintr-o scoala;
ANS: F

18. In orice scoala managerii de prima linie sunt directorii adjuncti si managerii serviciilor administrative;
ANS: F

19. Intre sarcinile si responsabilitatile unui manager din domeniul educatiei si invatamantului se regaseste si cea a evaluarii didactice;
ANS: T

20. Managerul unei unitati de invatamant (organizatii scolare) este singurul responsabil de calitatea procesului de invatamant;
ANS: F

21. Planificarea eficienta a timpului este atributul exclusiv al managerului unitatii scolare;
ANS: F

22. Managementul clasei de elevi este o stiinta independenta.
ANS: F

23. Managementul clasei de elevi are acelasi continut ca si didactica specialitatii.
ANS: F

24. Managementul clasei este un domeniu de cercetare in stiintele educatiei.
ANS: T

25. Managementul clasei de elevi are in vedere asigurarea conditiilor necesare pentru desfasurarea corespunzatoare a procesului de predare invatare;
ANS: T

26. Un management al clasei de calitate previne conflictele si crizele educationale;
ANS: T

27. Managementul clasei de elevi stabileste relatii de cooperare cu elevii, parintii si alti factori interesati ai societatii.
ANS: T

28. Structura ergonomica a clasei de elevi se ocupa de continutul invatamantului.
ANS: F

29. Asezarea mobilierului in sala de clasa nu influenteaza sanatatea elevilor.
ANS: F

30. Vizibilitatea nu are legatura cu dimensiunea ergonomica a clasei de elevi.
ANS: F

31. Amenajarea salii de clasa face parte din dimensiunea ergonomica a clasei de elevi.
ANS: T

32. Dimensiunea psihologica a managementului clasei are la baza cunoasterea si respectarea particularitatilor individuale ale elevilor.

ANS: T

33. Capacitatea de munca nominala reprezinta totalitatea resurselor elevului care alcatuiesc potentialul maxim de efort al acestuia.
ANS: T

34. Capacitatea functionala de munca a elevului reprezinta efortul maxim pe care il poate depune elevul.
ANS: F

35. Capacitatea de invatare a elevului este determinata de nivelul de dezvoltare psihoeducationala a acestuia, care face posibila abordarea cu succes a unor sarcini de invatare.
ANS: T

36. Componenta motivationala corelata cu atentia si interesul elevului in timpul procesului de invatare reprezinta o conditie pentru stabilirea capacitatii de invatare.
ANS: T

37. Resursele intelectuale ale elevului nu determina capacitatea de invatare a acestuia.
ANS: F

38. Vointa este un element care influenteaza educatia morala a elevului.
ANS: T

39. Sarcina cadrului didactic este de a stimula initiativa elevilor.
ANS: T

40. Evaluarea eronata a eforturilor elevilor nu influenteaza negativ dezvoltarea vointei acestora.
ANS: F

41. Intre membrii clasei de elevi exista diverse tipuri de interactiuni si relatii comune determinate.
ANS: T

42. In clasa de elevi sunt obiective si scopuri comune daca sunt constientizate de toti membrii grupului.
ANS: T

43. Clasa de elevi nu are norme proprii, care se respecta de membrii grupului.
ANS: F

44. Normele explicite sunt norme cunoscute, clar exprimate pentru elevi.
ANS: T

45. Normele implicite sunt normele ascunse, care se construiesc in cadrul grupului de elevi.
ANS: T

46. Normele implicite se construiesc in afara grupului de elevi.
ANS: F

47. Profesorul nu se raporteaza la normele implicite ale clasei de elevi.
ANS: F

48. Impunerea normelor explicite creeaza o atmosfera corespunzatoare in cadrul clasei de elevi.
ANS: F

49. Normele constituite in clasa de elevi pot fi in contradictie cu normele scolare.
ANS: F

50. Independenta atitudinala si de interventie a cadrului didactic in situatii de criza este dependenta de capacitatile inovatoare ale acestuia.
ANS: T

51. Criza educationala este determinata de un eveniment sau de un complex de elemente care pun in pericol functionarea organizatiei.
ANS: T

52. Noninterventiile sau interventiile stangace ale profesorului nu influenteaza extensia crizei.
ANS: F

53. Criza educationala trebuie recunoscuta in momente limita, cand se afla in cel mai inalt grad de intensitate.
ANS: F

54. Criza educationala intervine numai intre elevi.
ANS: F

55. Orice reforma trebuie sa inceapa cu reformarea profesorilor.
ANS: T

56. Esecul profesorului este o problema de personalitate.
ANS: T

MULTIPLE CHOICE

1. Realizarea obiectivelor manageriale implica punerea in aplicare a urmatoarelor principii generale:
a) eficacitate;
b) rationalitate;
c) dinamism;
d) imaginatie creatoare

1. a+d
2. a+b+c+d
3. b+c
4. a+b+c
ANS: 2

2. Contextul intern al managementului este constituit din:
a) infrastructura unitatii;
b) resursele umane;
c) ansamblul conditiilor si comportamentelor proprii ale organizatiei.
1. c
2. a
3. b+c
4. a+b
ANS: 1

3. Contextul extern al managementului reprezinta:
a) mediul extern al organizatiei;
b) contractele de productie;
c) misiunea organizatiei.
1. b+c
2. a
3. a+b+c
4. b
ANS: 2

4. Realitatile specifice ale organizatiilor intemeiate pe cunoastere solicita din partea managerilor si echipelor manageriale noi:
a) cunostinte;
b) competente;
c) comportamente.
1. b
2. a+c
3. a+b+c
4. a+b
ANS: 3

5. Noile cunostinte ce trebuiesc asimilate de catre managerii din institutiile educationale privesc:
a) modurile de interactiune umana;
b) competente;
c) creativitate;
d) devotament.
1. b+d
2. a+c
3. b+c
4. d
ANS: 2

6. Ca orice sistem, scoala constituie o unitate:
a) comuna;
b) definita;
c) distincta de mediul sau de existenta.
1. a
2. a+c
3. b+c
4. b
ANS: 3

7. Scoala este un sistem deschis, respectiv, un sistem care implica:
a) organizare interna solida;
b) actiuni libere si spontane;
c) schimburi permanente si reciproce cu mediul in care actioneaza.
1. a+b+c
2. c
3. b
4. a+b
ANS: 2

8. In cazul scolii intrarile (inputuri), adica elementele care urmeaza a fi transformate sunt:
a) infrastructura;
b) elevii;
c) studentii;
d) alte categorii de educati.
1. a+c+d
2. a+b
3. d
4. b+c+d
ANS: 4

9. Ca univers uman si social complex, format dintr-un ansamblu de perceptii, atitudini, asteptari, motivatii, credinte, scoala necesita:
a) coordonare;
b) dialog si tensiuni;
c) armonizare;
d) un management performant.
1. a+b+c+d
2. a+c+d
3. b+a
4. b
ANS: 2

10. Lumea scolii este o lume fascinanta a:
a) muncii entuziaste;
b) descoperirii;
c) creatiei;
d) imprevizibilitatii.
1. b+c+d
2. d
3. a+b
4. b
ANS: 1

11. Realitatile dominante din viata unei scoli sunt (ar trebui sa fie):
a) munca individuala intensa;
b) gandire colectiva divergenta;
c) concurenta;
d) climat favorabil creatiei si gandirii imaginative.
1. c
2. a+b+c+d
3. a
4. a+d
ANS: 2

12. Managementul educational se diferentiaza de managementul general prin:
a) natura specifica a educatiei si invatamantului;
b) entuziasm si devotiune;
c) stimularea subiectivitatii profesorilor si elevilor.
1. a+c
2. a+b
3. a
4. c
ANS: 3

13. Intre modelele manageriale educationale alternative pot fi situate:
a) modelul de tip afacere
b) modelul anarhiei organizate;
c) modelul cibernetic.
1. c
2. a
3. a+b+c
4. a+c
ANS: 3

14. In mod practic modelul managerial de tip cibernetic presupune:
a) urmarire riguroasa a activitatii;
b) colegialitate;
c) consens.
1. a+b+c
2. a+c
3. a+b
4. b+c
ANS: 3

15. Realizarea misiunii generale a managementului educational reclama elaborarea sistematica a ansamblului de probleme de:
a) conceptie;
b) organizare;
c) coordonare;
d) evaluare.
1. b+c
2. a+d
3. a+b+c+d
4. a+b+d
ANS: 3

16. Managementul educational se refera la:
a) managementul sistemului;
b) managementul unitatilor educationale;
c) managementul formatiilor de studiu, a proceselor si activitatilor educationale.
1. a+c
2. c
3. a+b
4. a+b+c
ANS: 4

17. In sistemul ierarhic specific organizatiilor scolare managerii de prima linie sunt:
a) educatoarele;
b) invatatorii;
c) institutorii;
d) profesorii.
1. b+c
2. d
3. a+b+c+d
4. a
ANS: 3

18. Conditiile generale ale realizarii eficiente a activitatilor si functiilor manageriale educationale primare sunt:
a) comunicare clara a exigentelor;
b) planificarea activitatilor;
c) respectarea regulamentelor;
d) organizarea si desfasurarea ordonata a activitatilor didactice.
1. c
2. a+b+d
3. b+c
4. d
ANS: 1

19. Structural, sistemul calitatii unei unitati de invatamant cuprinde:
a) strategia;
b) politica;
c) programele calitatii.
1. c
2. b+c
3. b
4. a+b+c
ANS: 4

20. Potrivit prevederilor legale in vigoare in tara noastra evaluarea interna a calitatii se realizeaza de:
a) managerul unitatii;
b) comisiile pentru asigurarea calitatii;
c) organisme terte.
1. c
2. a+b+c
3. a+c
4. b
ANS: 4

21. Evaluarea externa a calitatii in sistemul national de invatamant se realizeaza de catre:
a) Ministerul Educatiei si Cercetarii stiintifice;
b) ARACIS;
c) ARACIP;
d) alte agentii de evaluare a calitatii invatamantului.
1. d
2. a+b
3. b+c
4. c+d
ANS: 4

22. Organizatiile si unitatile sociale intemeiate pe cunoastere se caracterizeaza prin:
a) organizarea lor preponderent pe baza muncii intelectuale si a materiei cenusii ;
b) efectuarea muncii si a activitatilor pe baza de forte si de resurse fizice, manuale;
c) cresterea rolului si a ponderii muncitorilor intelectuali in cadrul organizatiilor si unitatilor sociale;
d) realizarea eficientei, performantei si competitivitatii prin valorificarea cunoasterii si a cunostintelor.
1. a+c+d
2. a+d
3. b+c
4. a+b+c+d
ANS: 1

23. In organizatiile sociale bazate pe cunoastere in centrul managementului trec pe prim plan sarcini legate de:
a) identificarea stocului de cunostinte existente in organizatie;
b) determinarea valorii si a caracterului lor in raport cu misiunea si obiectivele organizatiei;
c) masura in care cunostintele existente in organizatie patenteaza munca fizica ce se efectueaza in organizatie;
d) cunoasterea limitelor stocului de cunostinte si a necesitatilor de achizitionare sau de producere de noi cunostinte.
1. a+b+c+d
2. b+d
3. a+b+d
4. a+c
ANS: 3

24. Particularitatile unitatilor de invatamant deriva din faptul ca ele sunt organizatii:
a) generatoare si producatoare de cunoastere;
b) diseminatoare a rezultatelor cunoasterii;
c) constituite pentru obtinerea de profit.
1. b+c
2. a
3. d
4. a+b
ANS: 4

25. Ca unitate sociala scoala este:
a) un tip specific de sistem social;
b) format dintr-un complex de elemente;
c) elemente aflate in interactiune.
1. a+b+c
2. a+c
3. a
4. b
ANS: 1

26. Activitatea de baza din scoala consta in:
a) generarea de cunoastere;
b) transmiterea de informatie;
c) invatare si reproducere de cunoastere;
d) formare de capacitati si competente profesionale si sociale.
1. a+b+c
2. d
3. a+b+c+d
4. b+d
ANS: 3

27. Misiunea generala a managementului educational este cultivarea resurselor umane ale fiecarei societati, in concordanta cu:
a) idealul social care le inspira;
b) idealul uman derivat din valorile si principiile lor;
c) idealul educational derivat din acestea.
1. a+b+c
2. a
3. a+c
4. b
ANS: 1

28. Rolurile generale ale managerilor de prima linie din scoli sunt:
a) rolul de organizator al activitatilor instructiv educative;
b) rolul de educator propriu-zis;
c) roluri extraclasa si extrascoala .
1. a+b+c
2. a
3. b+c
4. b
ANS: 1

29. Definirea si asigurarea calitatii invatamantului se face avand in vedere urmatoarele domenii:
a) conceperea programelor de formare (politici si strategii);
b) curriculum (proiectare, dezvoltare, parcurgere, evaluare);
c) managementul resurselor financiare, materiale, umane;
d) relatii sistemice intre elementele procesului de invatamant;
e) etosul, climatul si cultura organizationala care sustin atingerea finalitatilor stabilite.
1. a+d
2. c+d+e
3. a+b+c+d+e
4. a+b
ANS: 3

30. Managementul clasei de elevi abordeaza:
a) structurile dimensionale ale grupului de clasa;
b) relatiile din interiorul grupului
c) interventiile cadrelor didactice in situatii de criza educationala.
1. a
2. b
3. c
4. a+b+c
ANS: 4

31. Unele dintre rolurile manageriale ale cadrelor didactice sunt:
a) planificarea;
b) controlul;
c) evaluarea;
d) conducerea;
e) marketingul.
1. a+b+c+d
2. b+d
3. c+e
4. a+b+e
ANS: 1

32. Capacitatea de munca a elevilor are urmatoarele componente:
a) capacitatea de munca nominala;
b) capacitatea de munca functionala;
c) capacitatea de munca disponibila;
d) capacitatea de munca auxiliara.
1. a
2. a+b+c+d
3. b+c
4. c+d
ANS: 2

33. Structura capacitatii de invatare este conditionata de urmatorii factori:
a) nivelul dezvoltarii biopsihosociale;
b) starea de pregatire a elevilor;
c) componenta motivationala.
1. a
2. a+b
3. a+b+c
4. c+b
ANS: 3

34. Caracteristicile clasei ca grup social sunt:
a) numarul de elevi;
b) interactiunea membrilor clase;
c) scopurile;
d) structura grupului.
1. a+b
2. a+b+c+d
3. a+b+c
4. a+c+d
ANS: 2

35. Tipologia normativa pentru clase de elevi este:
a) norme explicite;
b) norme implicite;
c) norme individuale.
1. a
2. b
3. a+b
4. a+b+c
ANS: 3

36. Unele strategii de interventie la aparitia unui conflict pot fi:
a) strategia de dominare;
b) negocierea;
c) fraternizarea;
d) pedeapsa corporala.
1. a+b+c
2. a+b
3. c+d
4. a+d
ANS: 1

37. In calitate de consilier al elevului, profesorul trebuie sa fie:
a) accesibil;
b) intelegator;
c) pregatit din punct de vedere psihologic,
d) exigent fata de orice fel de greseala a elevului;
e) interesat de problemele elevului.
1. a+b+c
2. b+c+d+e
3. a+c+d+e
4. a+b+c+e
ANS: 4

38. Principalele stiluri de negociere pentru rezolvarea unui conflict sunt:
a) negociatorul cooperant;
b) negociatorul afectiv;
c) negociatorul conflictual;
d) negociatorul demagog.
e) negociatorul birocrat.
1. a+b+c+d
2. a+c+e
3. b+c+d+e
4. c+d+e
ANS: 1

39. Negociatorul cooperant este preocupat de:
a) asigurarea transparentei
b) loialitatea fata de partener;
c) respectul pentru directivele sale;
d) grija pentru propria persoana;
e) vointa de a ajunge la rezultate pozitive.
1. a+c+d+e
2. a+b+c+e
3. b+c+d+e
4. a+d+e
ANS: 2
40. Disfunctii organizatorice din clasa de elevi care duc la oboseala acestora:
a) sarcini repetitive;
b) absenta conexiunii inverse reale;
c) motivatie limitata;
d) desfasurarea activitatilor pe timp mohorat, apasator;
e) interesul scazut al elevilor.
1. a+b+d+e
2. a+b+c+e
3. a+b+c+d
4. b+c+d+e
ANS: 2
41. Principalele strategii de autoevaluare a unui copil sunt:
a) copilul trebuie invatat sa foloseasca limbajul interior interior pentru a-si redimensiona motivatia;
b) copilul trebuie invatat sa-si schimbe stilul si metodele proprii de invatare;
c) copilul trebuie invatat sa-si faca cunoscute si sa-si argumenteze parerile in public;
d) copii trebuie ajutati sa-si insuseasca strategii care stimuleaza colaborarea si participarea activa.
1. a+b+c
2. b+c+d
3. a+c+d
4. a+b+c+d
ANS: 41
42. Forme ale agresivitatii la copii sunt:
a) insulta;
b) ascunderea dupa degeta;
c) furtul;
d) constrangerea prin santaj;
e) amenintarea.
1. a+b+c+d+e
2. a+c+d+e
3. a+c+d
4. b+c+d+e
ANS: 4

43. In relatiile profesorului cu parintii se manifesta unele disfunctii ca:
a) lipsa de comunicare;
b) rezistenta la critica;
c) evaluarea corecta a rezultatelor elevilor;
d) inadvertente de limbaj;
e) obtinerea informatiei prin manipulare.
1. a+b+c+d
2. a+c+d
3. a+b+c+d+e
4. b+c+d+e
ANS: 3